Atentie la consumul de antibiotice! Ne pot afecta grav sanatatea!

Foarte multi romani apeleaza la ajutorul antibioticelor atunci cand nu e cazul, fara sa constientizeze ca acestea ne pot face foarte mult rau si pot da reactii adverse. Explicatia: oamenii s-au obinuit pur si simplu sa ia antibiotice, traind cu impresia ca daca sunt raciti sau au febra, acestea vindeca.

Romanii insista sa ia antibiotice

„Exista o diferenta intre mentalitatea populatiei din Romania si mentalitatea din tarile occidentale. In Occident, pacientii sunt foarte reticenti in a consuma antibiotice si, de altfel, sistemul face imposibila autoadministrarea lor. La noi in tara, romanii doresc antibiotic atunci cand au febra, confundandu-l cu antitermicul (pentru scaderea febrei –paracetamol, algocalmin, aspirina). De asemenea, ei insista ca de la medicul de familie sau de la specialist sa plece cu reteta pentru a-si cumpara antibiotice, chiar daca este evident ca au o infectie virala. Exista un mit conform caruia daca ai o infectie virala si iei antibiotice poti preveni suprainfectiile bacteriene. De fapt, este o atitudine de hiperprotectivitate, mai ales a parintilor”, spune Ramona Ionescu, medic primar boli infectioase, doctor in stiinte medicale si director medical al Spitalului de Boli Infectioase Brasov.

Reactii alergice severe, chiar fatale

Medicul are si o explicatie: „Pacientii s-au obisnuit sa primeasca antibiotice din comunism, pentru ca medicul le prescria de teama represiunii in cazul in care se confrunta cu un deces infantil si atunci prefera sa aiba o acoperire”. Din pacate, nici la ora actuala oamenii nu constientizeaza efectele negative pe care le pot avea antibioticele asupra intregului nostru organism. „Sunt prea putini familiarizati cu ideea ca acestea pot face rau, pentru ca pot sa dea reactii alergice severe, chiar fatale. De asemenea, sub presiunea selectiva a antibioticelor apar tulpini microbiene rezistente, ceea ce creeaza o rezistenta microbiana in spitale si in comunitate”, este de parere medicul specialist infectionist.   

Statistici ingrijoratoare

Un astfel de exemplu este stafilococul auriu. Daca in 1952 era complet sensibil la antibiotice, 30 de ani mai tarziu, peste 90 la suta din tulpinile acestuia erau rezistente la penicilina. Tot in 1952, stafilococul auriu era complet sensibil  la oxacilina. In 1992, 40 la suta din pacientii internati in spitalele mari din Statele Unite ale Americii erau rezistente la acest microb. Acum, tulpinile rezistente la oxacilina (MRSA) s-au extins si in afara spitalelor, adica in comunitate.

Tulpinile, rezistente la medicamente

Romania are o situatie dezastruoasa privind rezistenta la antibiotice, in special a stafilococului auriu. „60-70 la suta din tulpinile de stafilococ auriu recoltate din sange si alte lichide biologie de la pacientii internati in spitalele din Romania sunt de tip MRSA, adica rezistente la oxacilina, cefalosporine, etc. In Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov au fost izolate, in perioada 2004-2005, tulpini de MRSA cu o modificare genetica descrisa pentru prima data in lume, studiul fiind publicat in 2010 in Antimicrobial Agents Chemotherapy” afirma Ramona Ionescu.

Domeniul cercetarii, in impas

Un alt lucru bine de stiut este ca raspandirea microbilor multirezistenti la antibiotice in spitale si comunitate creste mortalitatea si durata si costurile de spitalizare. „Omenirea e intr-un impas privind descoperirea de noi antibiotice. Costul descoperirii unui nou antibiotic este de 100-300 de milioane de dolari si, pe de alta parte, marea majoritate a tintelor bacteriene pentru antibiotice, au fost descoperite”, explica Ramona Ionescu.

Efectele secundare ale antibioticelor

Romanii trebuie sa inteleaga foarte clar ca febra nu este egala cu  infectia si de multe ori se trateaza cu antibiotice bolile neinfectioase, ca de exemplu bolile autoimune, reumatismele, cancerele. Mai mult, consumul de antibiotice poate conduce la aparitia unor efecte secundare cum ar fi: reactii alegice imediate sau intarziate, candidoza (bucala sau genitala), efecte secundare digestive (greata, varsaturi) sau diaree postantibiotice cu Clostridium difficile. Pentru a evita aparitia acestora, medicul Ramona Ionescu avertizeaza: „Doar medicul poate decide cand sunt necesare antibioticele, iar noi, ca specialisti infectionisti, in training-urile oferite medicilor din alte specialitati, insistam ca acestia sa petreaca mai mult timp cu pacientul pentru a-l linisti si a-i explica de ce nu-i sunt  prescrise antibiotice”.

Sfatul medicului infectionist

Alternativele antibioticelor sunt antiinflamatoarele si antitermicele, luate regulat la opt ore si consultul la medicul de familie daca febra persista peste trei zile sau pacientul are o stare generala foarte proasta. „Nu luati antibiotice din proprie initiativa, scadeti febra cu antitermice, consultati-va medicul de familie in cazul persistentei febrei si, nu in ultimul rand, nu presati medicul sa va prescrie antibiotice!”, conchide Ramona Ionescu.