Alcatuirea planurilor, luarea deciziilor si abilitatea de a muta rapid atentia de la o sarcina la alta - acestea sunt principalele functii cognitive prin care sportul si miscarea, in general, imbunatatesc activitatea creierului uman. Este o concluzie la care s-a ajuns recent, in urma unui studiu la care au lucrat oameni de stiinta de la Universitatea Arizona (Statele Unite ale Americii) si care a fost publicat in jurnalul Frontiers in Human Neuroscience.
Bazat pe examinari prin tehnica imagisticii prin rezonanta magnetica (RMN), proiectul medical din SUA a demonstrat ca alergarea poate influenta structura si functionarea creierului intr-un mod similar cu efectul pe care il are indeplinirea unor sarcini complexe, precum cantatul la un instrument muzical.
Conexiuni mai multe pentru alergatori
Cu alte cuvinte, cercetatorii nord-americani au observat ca organul gandirii manifesta o mai buna conectivitate functionala in cazul alergatorilor in comparatie cu indivizii mai sedentari, care nu au obiceiul sa alerge. De asemenea, timp de un an, au fost comparate imaginile creierelor unor tineri alergatori cu cele ale altor persoane de varste similare care nu faceau exercitii fizice fizice regulate si au remarcat o crestere a numarului de conexiuni (sinapse) in mai multe regiuni ale creierului, inclusiv in cortexul prefrontal, important pentru functiile cognitive prezentate mai sus.
Participantii la studiu au avut intre 18 si 25 de ani, un indice corporal asemanator si aproximativ acelasi nivel de educatie.
Efectele sportului asupra creierului
Desi va fi nevoie de cercetari suplimentare, descoperirea de fata reprezinta o piatra de temelie pentru alte studii care vor incerca sa contribuie la o mai buna intelegere a efectului pe care exercitiile fizice il au asupra creierului, in special pentru tineri.
David Raichlen, profesor asociat de antropologie si expert in alergare la Universitatea din Arizona: „In ultimii 15 ani, s-a inregistrat o proliferare a studiilor, care au demonstrat ca activitatea fizica poate avea un impact benefic asupra creierului, insa mare parte dintre aceste lucrari s-au concentrat cel mai mult pe adultii cu varsta inaintata. Insa la fel de important este sa intelegem ce se intampla in creier la varste mai fragede”.
Faceti sport la tinerete!
Gene Alexander, profesor de de fiziologie si neurostiinte in cadrul aceleiasi universitati, care studiaza imbatranirea creierului si boala Alzheimer: „Zonele din creierele alergatorilor unde am observat o conectivitate mai mare sunt si cele care au de suferit pe masura ce imbatranim, astfel ca apare intrebarea daca a fi activ in tinerete poate fi un lucru benefic si poate oferi un fel de rezistenta in fata efectelor imbatranirii si bolilor”.
Control motric mai putin precis, dar la fel de important
Studii anterioare au demonstrat ca activitati fizice care necesita un bun control motric, precum cantatul la un instrument muzical, sau pentru care este nevoie de o foarte buna coordonare ochi-brat, cum ar fi jocul de golf, pot avea urmari asupra structurii si functionarii creierului. Insa, au fost realizate foarte putine cercetari in privinta efectului activitatilor atletice repetitive care nu necesita un control motric atat de precis, asa cum este alergarea.